Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Chişinău’

Iar acum, vorba ceea, hai mai bine despre Japonia să vorbim, căci ea singură, probabil, este veselă şi nevinovată în amintirea mea.

Cu ocazia aniversării celor 15 ani de când am fost în Japonia, vreau să rememorez câteva istorii, motivat de o participare la emisiunea „Deşteptarea” de la „Jurnal TV”, la invitaţia lui Sergiu Bezniţchi şi a Ilincăi Avram.

JAPONIA SURPRINZĂTOARE
…Pe o masă din casa familiei care ne-a găzduit mai multe săptămâni în Japonia se aflau câteva fructe şi un strugure de poamă de hârtie – harta Moldovei. Pe hartă –trei localităţi. În centru, bineînţeles, era capitala Moldovei, oraşul Chişinău. Puţin mai la nord, surpriză: satul Chiperceni. Iar la sud, şi mau surprinzător: Dezghingea. „Am luat-o de pe internet”, ne-a mărturisit chirurgul Tanaka.

„Aţi inventat asta”, mi-a spus, zâmbind, câţiva ani mai târziu, directorul şcolii din Chiperceni, atunci când i-am povestit istoria cu această hartă. „Este o întâmplare adevărată. E, practic, imposibil să inventezi una ca asta. Trebuie numaidecât să se întâmple, ca să o poţi povesti şi altora”, i-am zis. Să ajungi la capătul pământului, în Ţara Soarelui Răsare, şi să descoperi acolo o hartă a Moldovei în care principalele trei localităţi sunt Chişinău, Chiperceni şi Dezghingea – oare nu asta înseamnă o Japonie care te surprinde mereu, o Japonie japoneză.

SCHIMBAREA ŢEVILOR ÎN JAPONIA, BUCURIA CETĂŢENILOR
… A intrat un om necunoscut, îmbrăcat în salopetă, şi i-a întins gazdei o cutie legată cu panglică şi un plic. În cutie era un cadou. Trei săpunuri colorate, iar în scrisoare – justificarea cadoului şi scuzele pentru deranjul legat de schimbarea ţevilor pe strada din apropierea casei.

(mai mult…)

Read Full Post »

Pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău, o cerşetoare vorbind la telefonul mobil.

Penitenciarul de la Cricova situat pe strada Libertăţii.

Pieţe în care pantofii se vând doar câte unul, aşa cum au remarcat, surprinşi, reporteri ide la „The Japan Times”.

În faţa unui liceu, bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu profilul lui Lenin – un Lenin cu coroană, cu plete, dar fără barbă.

Bibliotecarul de la o închisoare din Moldova – italian.

Улица Соколова devenită strada Socoleni.

„Eu ştiu că Moldova este o ţară săracă, sărăcia însă nu se arată la prima vedere. Şi, totuşi, nu sunt mulţi cerşetori sau oameni morţi iarna de frig ca la New York”, spune expertul în comunicare Everold Hosein.

Fiecare a doua căsătorie din Moldova se încheie cu un divorţ, iar în debutul fiecărei căsătorii – flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, fotografii în parcuri, claxoane pe străzi şi o nuntă din care cu toţii îşi revin cu greu.

Şi „impresia că toţi vor să pară altceva”, aşa cum ne-a văzut scriitorul polonez Andrzej Stasiuk.

… Cu mai mulţi ani în urmă, mi-a povestit un coleg, în America era popular un serial cu desene animate, în care eroul principal exclama, atunci când se plictisea ori era obosit: „Plec în Moldova!”. Şi toţi fanii serialului asociau atunci Moldova ori cu insulele Maldive, ori cu o Coastă de Azur.

Read Full Post »

După ce fiica mea şi-a plombat un dinte, iar oraşul – câteva gropi, am ajuns să discutăm, la ţară, cu ea şi cu bunelul ei, despre medici. „Ce nume de doctor, bunelu’, îţi vine primul în minte, dar nu de la bunica de la spital?”, îl întrebăm. „Доктор Айболит”, anticipăm. „Iar mie Dr. Alban – Its My Life”, zic. „Dr. House”, spune nepoata lui, care are o bunică, soră medicală toată viaţa, şi poate de aici vine pasiunea noastră comună pentru acest serial.

„Înainte o rugam pe mama, adică pe bunica ta, să-mi dea voie la joacă”, îi povestesc nepoatei tatălui meu. „Astăzi ne rugăm de placa-mamă din calculator să nu se joace, să nu ne mai facă probleme, că asta, sigur, n-o să ne placă”. Şi aici convenim ca, atunci când vom ajunge acasă, la Chişinău, să mai răsfoim cartea ceea colorată, „Calculatorul”. Din ea fiica mea a învăţat cum sunt făcute lucrurile pe dinăuntru, ce este placa-mamă şi ce înseamnă RAM.

„Numai să nu uităm de asta, tata”, mă atenţionează. „Sper că am moştenit de la bunelul tău amândoi o memorie bună, care ne va ajuta să ne amintim şi despre memoria temporară, numită RAM”, mă gândesc.

Şi acum este rândul bunelului să facă o observaţie – am notat-o în agendă, ca să n-o uit, şi să i-o atribuim în acest text. „Memoria – înainte era doar a oamenilor. Acum este mai ales a calculatoarelor”. Adevărat?

(mai mult…)

Read Full Post »

„Şi unde ziceţi că eraţi când v-am sunat?”, ne întreabă tata. „La Mall, îi răspunde nepoata. „Şi ce faceţi acolo?”. „Mergem să ne întâlnim cu prietenii”. „Şi noi aveam, înainte, Mall-ul nostru: se numea Comso-Mall”, spune tata, care este bunelul fiicei mele.

„Mai spune cum era înainte”, îi cere, cate odată, ea. „Înainte, prin sat pe la noi umblau uneori femei cu cerutul şi…”. Înainte să încheie bunelul propoziţia, sar cu vorba: „Acum şi la Chişinău poţi întâlni femei cu Cerruti”. Şi-i povestim că aceasta este o casă de modă, că are peste 100 de ani de istorie şi aşa mai departe – la fel cum el altădată ne-a spus câteva istorii despre Comso-Mall.

„Şi ce mai poartă lumea azi?” „Gucci, un mare creator”. „Înainte era Великий мо-Gucci”. „It’s very nice – Звери nice” – ne jucăm mai departe.

„Înainte pentru toate casele din sat era o singură poştă”. „Acum fiecare casă din sat poate avea propria poştă – poşta electronică”. Şi cădem de acord împreună – fiica, tata şi bunelul – că e-mail bine cum e @cum, când ai poştă nu doar în casă, ci şi în iPhone. Şi nepoata îi demonstrează bunelului cum funcţionează la telefon poşta fără să ieşi din casă.

(mai mult…)

Read Full Post »

„Moldova, ce nume frumos! S-ar potrivi unei mărci noi de automobil!” Aşa a exclamat, cu ani în urmă, un diplomat străin, aflat la Chişinău. Astăzi există momente în care chiar cred că satele Moldovei au inspirat, cu numele lor, producătorii de automobile, fiindcă, vedeţi, sunt prea multe coincidenţe.

O fi Mercedes numele fiicei unui om de afaceri care a schimbat viitorul industriei de autovehicule, însă la fel de sonor putea fi şi Merce-DEZ-ghingea, după numele unei comune din sudul Moldovei.

Din numele satului FERA-PONTI-evca din Găgăuzia s-au inspirat şi FERRARI, şi PONTIAC.

FIAT-ul – de la So-FIA, raionul Drochia. A rostit cineva Dro-KIA?

Satul CONGAZ – Con-GAZ 53 şi, undeva în aceeaşi regiune, există şi o localitate pentru nuanţa din culoarea camionului – Svetlâi.

Datorită satului TOMAI limuzina MAYBACH s-ar fi putut numi la fel de prestigios to-MAYBACH şi TRABANT-ul – puţin mai modest, VA-TRA-bantul.

C-ALFA din raionul Anenii Noi a dat primul cuvânt pentru ALFA Romeo, iar VOLoaVe din Soroca – toate literele pentru VOLVO.

(mai mult…)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: