Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘MAPA-MOLD’ Category

Joking МОЛ-DO-VA!

În M O L D O V A îmi place mai mult DO, mai puţin – МОЛ şi deloc – VA.

Fiecare dintre cele trei silabe care compun numele Moldovei exprimă ceea ce ni se întâmplă fiecăruia în parte şi ţării împreună.

Atunci când trupa Vunk a descoperit că Ziua naţională a României, scrisă în cifre, este numărul de telefon al apelului de urgenţă: 112 (01.12), care se potriveşte pentru un popor mereu în stare de urgenţă, m-am gândit că şi numele Moldovei ascunde un mare adevăr despre noi – fie că ne place, că ne place mai puţin sau nu ne place deloc.

Îmi place silaba DO din cuvântul „Moldova”, mai întâi, pentru că sugerează muzicalitate, oricum am cânta Mol-do-va – cu do de sus sau cu do de jos. Apoi – pentru că exprimă, în engleză, împreună cu alte atâtea semnificaţii, cel mai important verb de acţiune: „to do”, a face. În Mol-DO-va am făcut atâtea, facem multe, am putea face altele, însă mai eficace şi mai raţional ca până acum.

Silaba МОЛ din numele Moldovei, dacă o rostim în rusă, înseamnă „chipurile”, „cică”, „ca şi cum”. „Chipurile, în Moldova se poate trăi”. „Cică, Moldova avansează…”. „Ca şi cum justiţia în Moldova face dreptate omului simplu”. Iată de ce silaba МОЛ, spre deosebire de silaba DO, îmi place mai puţin în МОЛ-DO-VA.

Şi nu-mi place deloc acest VA, care ţine de un viitor incert: „MOL-DO-VA-fi-bine”. Iar dacă rostim acest VA! în franceză, o facem cu sensul interjecţiilor: „fie!”, „fie aşa!”, „accept!”.

(mai mult…)

Anunțuri

Read Full Post »

Iar acum, vorba ceea, hai mai bine despre Japonia să vorbim, căci ea singură, probabil, este veselă şi nevinovată în amintirea mea.

Cu ocazia aniversării celor 15 ani de când am fost în Japonia, vreau să rememorez câteva istorii, motivat de o participare la emisiunea „Deşteptarea” de la „Jurnal TV”, la invitaţia lui Sergiu Bezniţchi şi a Ilincăi Avram.

JAPONIA SURPRINZĂTOARE
…Pe o masă din casa familiei care ne-a găzduit mai multe săptămâni în Japonia se aflau câteva fructe şi un strugure de poamă de hârtie – harta Moldovei. Pe hartă –trei localităţi. În centru, bineînţeles, era capitala Moldovei, oraşul Chişinău. Puţin mai la nord, surpriză: satul Chiperceni. Iar la sud, şi mau surprinzător: Dezghingea. „Am luat-o de pe internet”, ne-a mărturisit chirurgul Tanaka.

„Aţi inventat asta”, mi-a spus, zâmbind, câţiva ani mai târziu, directorul şcolii din Chiperceni, atunci când i-am povestit istoria cu această hartă. „Este o întâmplare adevărată. E, practic, imposibil să inventezi una ca asta. Trebuie numaidecât să se întâmple, ca să o poţi povesti şi altora”, i-am zis. Să ajungi la capătul pământului, în Ţara Soarelui Răsare, şi să descoperi acolo o hartă a Moldovei în care principalele trei localităţi sunt Chişinău, Chiperceni şi Dezghingea – oare nu asta înseamnă o Japonie care te surprinde mereu, o Japonie japoneză.

SCHIMBAREA ŢEVILOR ÎN JAPONIA, BUCURIA CETĂŢENILOR
… A intrat un om necunoscut, îmbrăcat în salopetă, şi i-a întins gazdei o cutie legată cu panglică şi un plic. În cutie era un cadou. Trei săpunuri colorate, iar în scrisoare – justificarea cadoului şi scuzele pentru deranjul legat de schimbarea ţevilor pe strada din apropierea casei.

(mai mult…)

Read Full Post »

Pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău, o cerşetoare vorbind la telefonul mobil.

Penitenciarul de la Cricova situat pe strada Libertăţii.

Pieţe în care pantofii se vând doar câte unul, aşa cum au remarcat, surprinşi, reporteri ide la „The Japan Times”.

În faţa unui liceu, bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu profilul lui Lenin – un Lenin cu coroană, cu plete, dar fără barbă.

Bibliotecarul de la o închisoare din Moldova – italian.

Улица Соколова devenită strada Socoleni.

„Eu ştiu că Moldova este o ţară săracă, sărăcia însă nu se arată la prima vedere. Şi, totuşi, nu sunt mulţi cerşetori sau oameni morţi iarna de frig ca la New York”, spune expertul în comunicare Everold Hosein.

Fiecare a doua căsătorie din Moldova se încheie cu un divorţ, iar în debutul fiecărei căsătorii – flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, fotografii în parcuri, claxoane pe străzi şi o nuntă din care cu toţii îşi revin cu greu.

Şi „impresia că toţi vor să pară altceva”, aşa cum ne-a văzut scriitorul polonez Andrzej Stasiuk.

… Cu mai mulţi ani în urmă, mi-a povestit un coleg, în America era popular un serial cu desene animate, în care eroul principal exclama, atunci când se plictisea ori era obosit: „Plec în Moldova!”. Şi toţi fanii serialului asociau atunci Moldova ori cu insulele Maldive, ori cu o Coastă de Azur.

Read Full Post »

– Danu şi Frunză, faceţi cunoştinţă! Aceasta-i Ilenuţa. Iar aceasta-i Valea lui Vlad. Fiţi oneşti! Şi aici apare Jora. – Jora, chiar dacă eşti de sus şi semeni cu un bursuc, nu fi, cer scuze, bâc!

Acest scurt schimb de replici se bazează pe nume de sate din Moldova. Iată şi reperele geografice. Danu este un sat din raionul Glodeni, iar Frunză – din raionul Ocniţa. Ilenuţa-i din raionul Făleşti, însă satul Valea lui Vlad este din Sângerei. Oneşti este o localitate din raionul Edineţ. Jora de Sus este din Orhei. Semeni este o localitate din raionul Ungheni, Bursuc – din Nisporeni, iar satul Bâc face parte din municipiul Chişinău.

Doina (raionul Cahul) e Mândră (Călăraşi şi Teleneşti), Luminiţa din Nisporeni e Frumoasa (Călăraşi), iar Sofia (Drochia) este doar Frumuşica (Făleşti, mun. Chişinău, Cahul, Floreşti şi Leova).

Şi, pentru echilibrul genurilor, trecem la bărbaţi. Bujor din raionul Hânceşti are, bineînţeles, Ochiul Roş (Anenii Noi), Decebal (Soroca) nu purta Pălăria (Sângerei), în schimb, Ion Vodă din Floreşti avea, fireşte, Musteaţa (Făleşti).

Regina Maria din Soroca este Moldoveanca (raionul Făleşti), Valea Rusului din Făleşti – Rusca (Hânceşti), iar Geamăna din Anenii Noi are rude la Semeni din Ungheni.

Vânători din raionul Nisporeni mereu  caută câte o Veveriţa din Ungheni şi e bine că Poiana (Şoldăneşti) şi Codrenii (Cimişlia) sunt îngrădite cu Sârma (Leova).

Fie ca deasupra satelor Moldovei să Flutura (Teleneşti) mereu Bucuria (Cahul) şi, chiar dacă suntem Puţintei (Orhei), să nu ne fie în Cot (Glodeni) nici de Codreni (Ocniţa), nici de Podgoreni (Orhei), nici de Ţărăncuţa (Cantemir) şi nici de Ţiganca (Cantemir) şi să avem întotdeauna Noroceni (Orhei).

Read Full Post »

Ce-am putea face cu îmbinarea de litere .MD, domeniul Republicii Moldova?

Am putea, de pildă, exclama MDa, după exemplul exclamaţiei mai sonore UA, care este domeniul Ucrainei. Acolo, de fapt, toţi copiii care se nasc strigă mai întâi domeniul ţării UA! UA! şi apoi rostesc celelalte cuvinte: mama, tata, soro…

Iar motivul unui MDa al nostru oarecum rezervat ar putea fi aflarea veştii că, se pare, ţara dinaintea Moldovei în alfabetul domeniilor naţionale de nivel superior, Muntenegru, are un destin mai favorabil decât noi în era Internetului.

Organizaţia care atribuie fiecărui stat câte un cod de Internet i-a oferit Muntenegrului un domeniu foarte solicitat, .ME, pe care poate să-l concesioneze contra cost. Atâţia şi-au dorit să aibă un Youand.ME (tu şi cu mine), un Notify.ME (anunţă-mă) sau un Kiss.ME (sărută-mă)! MDa… este cool să ai îndemnul acesta Kiss.ME pe net sau măcar pe o haină. MiE, recunosc, mi-ar plăcea la vară să port un maiou cu inscripţia „oMDetreabă” şi, ca să fie clar unde este produs acest om – o explicaţie mai jos: „MaDe in MeDe”.
(mai mult…)

Read Full Post »

La un ceai (Cabo) VERDE am căutat plante medicinale în numele de ţări. Dacă în natură pentru vindecarea fiecărei maladii se găseşte o plantă sau mai multe, atunci în numele ţărilor lumii se găseşte câte o plantă, uneori ascunsă la prima vedere. Iată reţetele de azi.

Ceaiul din fructe de A-FIN-landa poate răcori canalul energetic drept.

La fel, un efect energizator îl au seminţele de c-YEMEN: ceaiul de chimen este bun pentru stimularea lactaţiei.

Florile de Liechtens-TEI-n reglează tensiunea arterială, unguentul cu extract de flori de N-ALBA-nia este indicat împotriva rănilor şi eczemelor şi ceaiul de El-SALVIE-dor are efect curativ în caz de spasme.

Florile de CIPRU au şi ele efect tămăduitor: pe răni şi pe ulcere pe piele se fac spălături cu extract alcoolic de cimbru.

Codiţele de CHILE-ş au urmări purificatoare asupra întregului organism, când se ia un pumn de codiţe de cireş, se face un ceai şi se bea de câteva ori pe zi.

Interesant, dacă în Senegal, pe plajele sale de nisip, nu creşte Coada Calului, cum îşi tratează oamenii acolo hemoragiile? Coada SENE-CAL-ului are proprietăţi remarcabile nu doar în tratamentul hemoragiilor, ci şi ale petrei şi nisipului la rinichi.

(mai mult…)

Read Full Post »

„Moldova, ce nume frumos! S-ar potrivi unei mărci noi de automobil!” Aşa a exclamat, cu ani în urmă, un diplomat străin, aflat la Chişinău. Astăzi există momente în care chiar cred că satele Moldovei au inspirat, cu numele lor, producătorii de automobile, fiindcă, vedeţi, sunt prea multe coincidenţe.

O fi Mercedes numele fiicei unui om de afaceri care a schimbat viitorul industriei de autovehicule, însă la fel de sonor putea fi şi Merce-DEZ-ghingea, după numele unei comune din sudul Moldovei.

Din numele satului FERA-PONTI-evca din Găgăuzia s-au inspirat şi FERRARI, şi PONTIAC.

FIAT-ul – de la So-FIA, raionul Drochia. A rostit cineva Dro-KIA?

Satul CONGAZ – Con-GAZ 53 şi, undeva în aceeaşi regiune, există şi o localitate pentru nuanţa din culoarea camionului – Svetlâi.

Datorită satului TOMAI limuzina MAYBACH s-ar fi putut numi la fel de prestigios to-MAYBACH şi TRABANT-ul – puţin mai modest, VA-TRA-bantul.

C-ALFA din raionul Anenii Noi a dat primul cuvânt pentru ALFA Romeo, iar VOLoaVe din Soroca – toate literele pentru VOLVO.

(mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »

%d blogeri au apreciat asta: